Cinematografie de nunta

Ultimele

Simona Halep – role model pentru o generatie

Intr-o tara in care nonvalorile au confiscat viata publica si politica, intr-o Romanie in criza de modele si identitate, Simona Halep ofera inspiratie unei generatii intregi de tineri.
Recunosc ca nu ma uitam la tenis inainte sa o vad castigand turnee importante, insa de atunci m-a contrariat legenda ei personala: Federatia nu a ajutat-o, parintii s-au imprumutat de bani, au cautat sponsori, iar tanara Simona a facut o operatie de miscorare a sanilor (cand lumea face fix pe dos), pentru ca ii limitau performantele.
De altfel, ea este o minune a naturii, fara o alonja impresionanta data de un determinism biologic, asemeni altor jucatoare, fara o musculatura nativa care sa ii ofere forta in lovituri, Simona ajunge si se mentine pe primul loc mondial exclusiv prin munca. Astfel ne-a arat noua, romanilor, ca se pot face milioane de euro prin munca cinstita, nu prin hotie, tunuri sau contracte oneroase cu statul.
Nu pot sa uit interogatia retorica a premierului klingonian Tudose (PSD): “ce ne facem daca ramane Simona Halep gravida?”, care in loc sa se bucure ii parea rau. Cand ea a inspirat sute de mii de parinti si de copii din aceasta tara sa aprecieze munca si performanta! Statul ar trebui sa incurajeze in primul rand astfel de oameni care fac cinste tarii sa dea nastere cat mai multor copii, iar apoi, oricat de mult ar fi primit Simona – probabil echivalentul a 10 pensii speciale acordate acum unor oameni lipsiti de merite reale – tot n-ar fi fost suficient fata de cat a castigat ea pentru aceasta tara. Iar banii i-a investit aici, nu in Panama, Costa Rica sau Brazilia, afacerile Simonei fiind cunoscute in Romania.
In situatia ei, putea cere cetatenie oricarei alte tari, unde sa fie tratata cu defereta, insa a ales sa ramana aici, sa inspire si generatiile urmatoare.
Iti multumim, Simona Halep!
#SimonaHalep #tenis #performanta #romania #centenar #2018 #Halep #wta#rolandgarros

Despre comunism si anul centenar

In urma cu ceva timp am vizitat lagarul nazist de la Dachau si am apreciat cum nemtii au transformat in muzeu atrocitatile din trecut, pentru a le aduce aminte sa nu mai repete aceleasi greseli in viitor.
Nazismul a facut 6 milioane de victime, iar regimurile comuniste, care au transformat crimele in masa in sistem de guvernare, au numarat 94 de milioane de morti.
Plecand de la aceste premise sunt consternat sa constat, in anul centenar, cum se insinueaza un trend de regretare a comunismului in aceasta tara. Unii sunt nostalgici fiindca atunci, intr-o societate a nivelarii valorilor cu nonvalorile, se simteau importanti ca aveau acces la cateva produse din import de sarbatori, sau ca erau mangaiati pe crestet de un securist fiindca si-au “turnat” vecinul sau colegul de serviciu. Insa altii sunt tineri, care nu au trait acele vremuri, insa au constiinta ca toata lumea avea un job, ca aveau ce manca si unde dormi. De parca nu ar fi nicio diferenta intre nevoile animalului si cele ale omului.
Insa acesta este rezultatul unei reeducari a spiritului desfasurate sistematic pe parcursul a 52 de ani de comunism. In corpul acestui neam inca mai curge un sange indoit cu teama de guvernanti si de institutii de forta ale statului care ar putea sa ii abuzeze. Astfel, pusi in fata alegerii intre libertate si egalitate, majoritatea ar prefera sa moara si capra vecinului pentru a fi redusi cu totii la acelasi nivel.
Ne tragem din comunisti mai mult decat din daci si romani!
Daca nazismul a fost eradicat pentru totdeauna, de ce nu exista si un proces al comunismului? Cat de puternica este propaganda rusa daca aceasta ideologie, cea mai periculoasa si ipocrita, inca face victime? Cum nu te scandalizezi cand bei o vodka avand numele unui criminal, Stalin? Daca se numea Hitler, ai fi facut la fel? Cand ne vom scarbi definitiv de fake newsurile de sorginte sovietica pe care le shareuim pe facebook?
Miscarile de strada de tip #Rezist sunt primii pasi, timizi, catre o desteptare a spiritului liber, catre o societate democratica ce nu se mai lasa calcata in picioare.
In anul centenar, unul dintre proiectele de tara ar trebui sa fie transformarea in muzee a inchisorilor si a lagarelor de exterminare comunista. Sa ne amintim si noi, la fel ca germanii, ce flagel s-a abatut asupra acestui popor, pentru ca am lasat lucrurile vina si sa ne asupreasca spiritul liber. Sa nu aruncam la cosul istoriei lupta anticomunista a bunicilor si a strabunicilor nostri!
Iar pentru cei care inca mai lauda meritele lui Ceausescu, sa priveasca la tarile “civilizate” care nu au avut parte de comunism, cum au inflorit ele in toti acesti ani! Acolo puteam fi si noi!